Îngerii nu se puteau concentra, iar mâinile le tremurau pe harpe la fiecare izbitură de poartă.
Ansamblul Arhanghelilor nu-și putea reproduce mesajele divine pe voci.
Sufletele celor adormiți intrau și ieșeau pe poarta Raiului ca regele Carol al II-lea în Elena Lupescu.
Și multe suflete fuseseră deja repartizate la subsol.
Iadul nu mai era Iad și Raiul nu mai era Rai.
Și-atunci, în haosul acela, Iisus,cu umărul împingând poarta Raiului, a zis către Dumnezeu: Ce facem, Tată?
Și Dumnezeu i-a răspuns, zicând: Stai fără grijă, m-am ocupat deja. Azi a murit Petru, apostolul tău, noul paznic al Împărăției cerești, care întârzie.
